Efectul pragului alternativ

La alegerile din toamnă, în parlament se va putea intra şi prin câştigarea primului loc în 3 colegii uninominale la Senat şi în 6 colegii uninominale la Camera Deputaţilor.
Partidele mari, PD-L, PSD si PNL, nu au probleme cu pragul electoral. În pofida opoziţiei PCM, nici UDMR nu estimez sa aibă probleme cu trecerea pragului. Pentru celelalte partide acest prag alternativ este de o importanţă capitală.
Ne place sau nu, cel mai probabil că Becali va avea la toamnă şi parlamentari, pe lângă un viceprimar al Bucureştiului. Foarte aproape de pragul electoral de 5%, PNG-CD va realiza aproape sigur pragul alternativ.
Ce înseamnă de fapt pragul alternativ? La o normă de reprezentare de 70 000 de locuitori la Senat si 160 000 la Camera, pragul alternativ reprezintă practic câştigarea primului loc în aproape toate colegiile uninominale dintr-un judeţ. Argeşul are 4 mandate de senator şi 9 de deputaţi, de exemplu. Tulcea are 2 mandate de senator şi 5 de deputaţi.
Acest lucru înseamnă ca un partid cu influenţă locală puternică şi care este puternic într-un judeţ, hai în două, are şanse să intre în parlament. Vă gândiţi la PNŢ-CD şi la Timişoara? Şi eu. Timişul e un judeţ mare, are 4 mandate de senator şi 11 de deputat (cel puţin în actuala legislatură). Dacă PNŢ-CD-ul îşi direcţionează toate eforturile în colegiile pe care le poate câştiga şi între care se numără şi cele din Timiş, are o şansă mare să intre în parlament. Dacă nu intră nici acum, ar fi bine să se apuce de altceva. Există şi contraargumente: chiar şi în alianţă cu PNL şi FDGR au ocupat doar poziţia a treia atât la votul pentru preşedenţia consiliului judeţean, cât şi la consiliul judeţean.
FDGR este un alt partid cu influenţă locală. Cu diferenţele că Sibiul e un judeţ ceva mai mic, însă FDGR-ul a obţinut preşedenţia consiliului judeţean şi al doilea număr de mandate din Sibiu. Aş îndrazni să spun că în alianţă cu PNŢ-CD-ul ar obţine aproape sigur numărul de mandate necesare depăşirii pragului alternativ.
PCM-ul împarte cu UDMR voturile minorităţii maghiare. Dacă luăm de bun ce susţine Marko Bella cum că UDMR a câştigat 85% din voturile etnicilor maghiari şi constatând ca UDMR are patru preşedinţi de consilii judeţene, cred că PCM are şanse infime să depăşească pragul alternativ. Problema e că nici alianţă cu UDMR-ul nu prea poate să facă. Pragul pentru alianţe cu doi parteneri este la 8%, ceea ce ar face ca ştacheta să fie ridicată prea sus. Până la urmă UDMR-ul a trecut întotdeauna pragul de 5%, când a fost singur pe bazinul electoral maghiar, însă nu e deloc sigur că acest bazin poate asigura voturi care să depăşească 8%. Nu îmi e foarte clar dacă PCM poate beneficia de statutul de organizaţie a unei minorităţi naţionale. Rămâne de văzut.
PRM? În ciuda diverselor păreri care îi cântă prohodul şi în pofida unei disperări evidente a lui Vadim Tudor, aş îndrăzni să spun că PRM va trece pragul electoral alternativ. Nu cred că va depăşi 5%, însă cu o strategie bună poate face pragul alternativ. Există bazine locale pe care PRM-ul încă le are şi care cred că îl vor propulsa în parlament.
Apreciez că PIN nu va intra în parlament. Nu are bazine electorale, nu are personalităţi. Răutăcioşii ar spune ca nu are nici zece membri de partid, de unde să aibă zece candidaţi câştigători?! V-aş ruga ca un mic test să îmi spuneţi fără Google alţi membri PIN în afară de Cozmin Guşă şi Lavinia Şandu.