Luna amara

In luna iulie 2008, luna care se termina astazi, Primaria Municipiului Bucuresti nu a emis nici macar o dispozitie in temeiul Legii 10, nici de restituire, nici de respingere a cererii de restituire.
Turul doi al alegerilor a avut loc in 15 iunie, Oprescu a fost instalat primar in 19 iunie, iar din 9 iulie George Iorgovan este noul presedinte al Comisiei de Aplicare a Legii 10. Ultima dispozitie emisa in temeiul Legii 10 a fost emisa de Videanu pe 16 iunie 2008.


Avem o lege. Si ce daca?! Oare membrii Comisiei de Aplicare a Legii 10 din PMB au primit sporul de dificultate de 50% pentru luna iulie? La drept vorbind, nu cred ca poate fi ceva mai stresant decat sa stai o luna fara sa faci nimic.

Decizia 79/2007 cu privire la recursul in interesul legii

DECIZIE Nr. LXXIX (79) din 5 noiembrie 2007
EMITENT: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - SECŢIILE UNITE
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 570 din 29 iulie 2008

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIILE UNITE -

DECIZIA Nr. LXXIX (79)
din 5 noiembrie 2007

Dosar nr. 50/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, referitor la posibilitatea valorificării, pe calea executării silite, a imobilelor dobândite în temeiul prevederilor acestui articol.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 75 de judecători din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995, imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestui articol nu pot fi valorificate pe calea executării silite.

SECŢIILE UNITE,
În aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, referitor la posibilitatea valorificării pe cale silită a imobilelor dobândite în temeiul prevederilor acestui articol, instanţele judecătoreşti nu au un punct de vedere unitar, adoptând soluţii diferite cu privire la înstrăinarea acestora în cazul procedurii executării silite.
Astfel, unele instanţe au considerat că interdicţia instrăinării prevăzută în art. 9 ultimul alineat din Legea nr. 112/1995 se extinde şi asupra vânzării pe calea executării silite.
S-a relevat în acest sens că instituirea interdicţiei s-a făcut în considerarea bunului (intuitu rei), ceea ce ar include şi cazul vânzării lui în cadrul procedurii executării silite.
S-a motivat că imobilul este inalienabil temporar, astfel că asupra lui nu se pot realiza acte de dispoziţie şi nici chiar acte de executare silită, subliniindu-se că ultimul gen de acte ar reprezenta o modalitate indirectă de eludare a dispoziţiilor legale care scot temporar din circuitul civil această categorie de bunuri.
S-a mai argumentat că legiuitorul foloseşte termenul generic de "înstrăinare", ceea ce înseamnă că intenţia sa a fost aceea de a exclude orice formă de transfer al dreptului de proprietate, atât cu titlu oneros, cât şi cu titlu gratuit, neexistând nicio deosebire între înstrăinarea voluntară a imobilului dobândit în baza Legii nr. 112/1995, până la împlinirea termenului de 10 ani, şi înstrăinarea în cadrul executării silite, care nu implică manifestarea de voinţă a debitorului.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că dispoziţiile art. 9 ultimul alineat din lege prevăd o indisponibilizare temporară a imobilelor cumpărate în baza acestui act normativ, fără să le declare neurmăribile, astfel că acestea pot fi valorificate pe calea executării silite.
S-a mai susţinut că noţiunea de "înstrăinare", prevăzută în art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995, presupune o manifestare de voinţă în acest sens, respectiv intenţia de a înstrăina, concretizată în cadrul unui act juridic voluntar translativ de proprietate, cum sunt contractele de vânzare-cumpărare, de donaţie, de schimb etc.
Examinându-se punctele de vedere menţionate în raport cu dispoziţiile legale aplicabile se constată următoarele:
Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, "chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a preţului".
În alin. 8 al aceluiaşi articol se mai prevede că "apartamentele dobândite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării".
Aşadar, nerespectarea acestei ultime dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare, nulitate ce poate fi invocată în orice stare a procesului de orice parte interesată şi chiar din oficiu.
Sub acest aspect trebuie observat că, instituind o atare interdicţie, legiuitorul face referire la "înstrăinare" în sensul de act juridic voluntar, prin care se transferă dreptul de proprietate asupra imobilului (vânzare-cumpărare, donaţie, schimb etc.).
Or, în înţelesul noţiunii de "înstrăinare" nu poate fi cuprinsă şi executarea silită, care presupune un transfer forţat al dreptului de proprietate din patrimoniul debitorului urmărit către terţe persoane, în scopul obţinerii sumelor de bani necesare îndestulării creditorului urmăritor.
În această privinţă trebuie avut în vedere că în materia executării silite este aplicabil principiul instituit în art. 1718 din Codul civil, în conformitate cu care debitorul este ţinut să răspundă pentru obligaţiile sale cu toate bunurile mobile şi imobile, evident cu excepţiile prevăzute de lege.
Or, această interdicţie de înstrăinare nu echivalează cu scoaterea din circuitul civil a acestor imobile, ci se referă exclusiv la actele de dispoziţie voluntară ale creditorului, nefiind vizată persoana debitorului care s-ar vedea eliberat astfel de plata unei creanţe cu o valoare substanţială.
Ca atare, apartamentele dobândite de chiriaşi în condiţiile prevăzute în art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, inalienabile timp de 10 ani de la data cumpărării, chiar dacă nu pot fi înstrăinate prin acte de voinţă ale beneficiarilor acestei dispoziţii, sunt supuse totuşi regimului executării silite, a cărei natură juridică diferă de aceea a oricărui contract de înstrăinare încheiat cu consimţământul celui care a devenit proprietar al bunului.
Dacă, în accepţiunea elementului consimţământ, esenţial în orice act de înstrăinare încheiat de proprietarul bunului, se înţelege libera exprimare a voinţei acestuia justificată de o cauză concretizată în voinţa de a achiziţiona un obiect ce poate constitui echivalentul cel puţin la fel de avantajos pentru el ca şi bunul pe care îl cedează, este evident că în cazul executării silite bunul nu mai iese din patrimoniul său cu liberul lui consimţământ integru.
De aceea, ori de câte ori se dispune între vii cu privire la dreptul de proprietate asupra unui imobil din categoria celor la care se referă art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, ne aflăm neîndoielnic într-un caz de înstrăinare pentru care există restricţie timp de 10 ani de la data cumpărării.
Dar, în raport cu finalitatea legii, care urmăreşte să restricţioneze între vii eventualele tendinţe speculative cu asemenea imobile achiziţionate în condiţii speciale, de regulă avantajoase pentru dobânditori, în cazul transmiterii dreptului de proprietate moştenitorilor, ca urmare a decesului, sau în cadrul procedurii publice a executării silite, desfăşurată în favoarea creditorului care nu a fost îndestulat în termenii contractului, nu se mai poate pretinde că asemenea modalităţi de dobândire a imobilului ar mai putea fi expuse aceluiaşi interes speculativ.
Acest punct de vedere a fost însuşit de altfel de autorii Legii nr. 10/2001, în care s-a nuanţat o astfel de restricţie, prevăzându-se, la art. 43 alin. 1, că "chiriaşii cărora, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1 - 4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpărării numai persoanei îndreptăţite, fost proprietar al acelei locuinţe".
Rezultă deci că, în raport cu natura ei juridică, restricţia înstrăinării imobilului reglementată în alin. 8 al art. 9 din Legea nr. 112/1995 nu poate împiedica şi desfăşurarea procedurii executării silite asupra aceluiaşi imobil.
Aşadar, intervenţia procedurii asigurate de executorul judecătoresc în transferul dreptului de proprietate, care înlătură orice presupunere că chiriaşul dobânditor al imobilului ar putea determina înstrăinarea imobilului cumpărat în scopuri speculative, scoate un asemenea caz din câmpul de acţiune al restricţiei menţionate.
Ca urmare, chiar dacă vânzarea la licitaţie publică în cadrul urmăririi silite asupra bunurilor imobile, reglementată în art. 488 - 571 din Codul de procedură civilă, este susceptibilă de a fi privită ca o modalitate de realizare a unei convenţii de vindere - cumpărare în sensul prevederilor art. 1294 şi 1388 - 1390 din Codul civil, totuşi modalitatea total diferită de dobândire a dreptului de proprietate pe calea acesteia impune exceptarea ei din formele de înstrăinare la care se referă art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum şi ale art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se decide că dispoziţiile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, se interpretează în sensul că imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestui articol pot constitui obiect al executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE
în numele legii
DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, se interpretează în sensul că imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestui articol pot constitui obiect al executării silite.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei

Imobilele cumparate in baza Legii 112/1995 pot fi executate silit

Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii si a statuat ca imobilele dobandite in baza Legii 112/1995 pot fi executate silit.

Teoria şi practica pragului alternativ

Am făcut afirmaţia în acest post că PNŢ-CD şi PRM ar putea intra în parlament prin trecerea pragului alternativ. PNŢ-CD în alianţă cu FDGR, iar PRM singur.

Doc m-a lăudat pentru idee şi m-a contrat pe fond. Doc susţine că în nicio circumscripţie PNG-CD sau PRM nu depăşesc cele trei partide mari. Am câteva contraargumente teoretice cu privire la pragul alternativ:

1. oricât de mult ar căuta notorietate, în mod inevitabil cele mai multe colegii se vor disputa între "neica nimeni" în luptă cu "cine-i ăsta" şi cu "steaua fără nume".
2. voturile pentru colegiile uninominale sunt voturi pentru persoane, cel puţin la fel de mult ca voturi pentru partide.
3. există colegii uninominale unde deja PRM sau PNŢ-CD au câştigat poziţii în primele trei locuri.

Să le analizăm pe rând.

1. oricât de mult ar căuta notorietate, în mod inevitabil cele mai multe colegii se vor disputa între "neica nimeni" în luptă cu "cine-i ăsta" şi cu "steaua fără nume".

Există 469 de colegii uninominale potrivit lui Ioska. Oricât de mult s-ar stresa, oricâţi fotbalişti, manelişti, filozofi, politicieni, rude, prieteni si amante s-ar aduna pe liste, mai mult de 100 de candidaţi cu oarecare notorietate nu vor găsi cele trei partide mari. De exemplu, la locale la Bucureşti au fost cinci candidaţi la primăria generală cu oarecare notorietate. La consilieri municipali în afară de cei dintre cei cinci care se regăseau pe listele de consilieri, încă vreo cinci-şase nume mai spuneau ceva şi asta cu multă indulgenţă. La sectoare, ca să citez din Turambarr, în afară de primarii care fuseseră în funcţie şi în afară de Murgeanu, Piedone, Bodu, Darabonţ, Mihalache - adică încă cinci candidaţi - "despre ceilalţi, nu ştie nici mătuşa lor proprie despre ei".

Şi vorbim de Bucureşti, crème de la crème. Mă rog, să nu exagerez, dar putem admite că Bucureştiul beneficiază de cea mai mare expunere media la alegerile locale. Morala? În cele mai multe dintre colegii bătălia se va da între iluştrii necunoscuţi. "Neica nimeni" se va bate cu "cine-i ăsta" şi cu "steaua fără nume". Oricât s-ar stresa vreun analist, blogger sau membru de partid, nimeni nu poate reţine peste patru sute de nume. De acord, un votant nu este interesat decât de candidaţii din colegiul său, însă cel mai probabil, într-un colegiu uninominal obişnuit, candidaţii vor avea notorietăţi tinzând asimptotic spre zero.

2. voturile pentru colegiile uninominale sunt voturi pentru persoane, cel puţin la fel de mult ca voturi pentru partide.

Într-un colegiu votul se dă unui om. Apriori, Doc are dreptate să spună ca partidele medii devin vulnerabile. În fapt, partidele care au candidaţi cu performanţe medii devin vulnerabile. Partidele cu scoruri medii sau chiar mici, dar cu personalităţi puternice, nu sunt dezavantajate. Sau cele cu identitate şi bază regională puternică. Mă gândesc aici la fracţiunea liberală care acum este "-L" din PD-L cu Stolojan, Flutur, Gheorghe Ştefan. Dacă ar fi rămas partid de sine stătător, PLD nu ar fi fost dezavantajat de actualul sistem de vot uninominal.

Tot astfel există candidaţi puternici cu notorietăţi şi chiar nivel de încredere mult peste cele ale partidului din care provin. Sau pe care îl conduc. Evident, vorbesc despre Vadim Tudor şi despre Becali. Ce s-ar întâmpla într-un colegiu din sectorul 6 în care Vadim Tudor ar concura cu Anca Constatinescu (PD-L), Aurelia Vasile (PSD) şi Mircea Ciopraga (PNL)? Sau dacă Becali ar concura în acelaşi colegiu în locul lui Vadim. În cazul în care am fost prea subtil, cei trei sunt deputaţi în funcţie, din circumscripţia electorală Bucureşti.

Morala? În colegii nu se bat doar partide, se bat şi candidaţi uninominali, fiecare cu imaginea şi cu notorietatea proprie. Iar în condiţiile unor contracandidaţi cvasianonimi, Vadim Tudor, Querida sau Irina Loghin au mari şanse să ocupe primul loc.

3. exista colegii uninominale unde deja PRM sau PNG-CD au câştigat poziţii în primele trei locuri.

Aşa cum am mai spus, Doc spune că partidele PRM şi PNG-CD au rareori şanse să ocupe poziţii în primele trei locuri. Să luăm cazul sectoarelor din Bucureşti. Doi candidaţi din partea PNG-CD au ocupat poziţia a treia cu 12% si respectiv 15% din voturi. E vorba de Ionescu la sectorul 2, actualul viceprimar general şi de Becheanu la sectorul 5. Plus, bomboana de pe tort (ca să nu spun colivă), Piedone de la PC e primar la sectorul 4. Oprescu e excepţia excepţiei excepţiei, dar intră mai degrabă la "se poate".
Un sector din Bucureşti nu e o circumscripţie, de acord, însă e cam jumătate dintr-o circumscripţie medie. Sau este chiar mai mare decât o circumscripţie mică precum Sălaj sau Tulcea.
La fel alte partide mici, vezi PNŢ-CD si FDGR, au dominat anumite circumscripţii.

Morala? Un partid mic poate intra in primele trei locuri intr-o circumscripţie. Cu atât mai mult poate câştiga colegii.

Cam asta ar fi teoria pragului alternativ aplicată PRM si PNG-CD. Reveniţi pe acest site, dacă vreţi să aflaţi despre practica pragului alternativ.

Pavelescu vrea in parlament

Potrivit Realitatea TV, Pavelescu vrea in parlament. Pavelescu, care a trecut prin X partide, plange de grija PNT-CD:

"Colaborarea cu PNL dă o şansă PNŢCD de a supravieţui şi a continua procesul de reorganizare pe termen mediu şi lung."

Rau a mai ajuns PNT-CD daca Pavelescu a ajuns sa faca strategiile pe termen mediu si lung. In 2004, Pavelescu a fost ales deputat din partea PD, pe listele aliantei DA. A mai trecut intre timp pe la un partid, inainte sa ajunga la PNT-CD. Nu e trist ca un asemenea personaj vorbeste de strategie?

Ori strategia "castigatoare" pe care o propune "liderul" PNT-CD este aceea de a primi pomana cateva locuri eligibile sub faldurile PNL, intrand astfel in parlament pe poarta din dos. Am explicat aici de ce o astfel de intreprindere are sanse mici de supravietuire. Imi scapa si ce motiv ar avea PNL sa faca o astfel de pomana unor indivizi ca Pavelescu, indivizi care dupa nici sase luni ar putea sprijini orice altceva decat proiectele liberalilor.

Oricum ar fi la gradul de inteligenta strategica a lui Pavelescu si Milut, sunt utopice sansele PNT-CD de a avea parlamentari altfel decat prin racolari sau prin pomeni.

Declaratia de avere a lui Sorin Oprescu

Sorin Oprescu si-a publicat declaratia de avere pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti.

via Gandul.

Maria Manoliu, din nou la Radio Erevan

Maria Manoliu publica un nou articol in Gandul pe tema caselor nationalizate. Repeta greselile pe care le semnalasem intr-un post anterior:

"Cum marea majoritate fuseseră deja date foştilor chiriaşi,o mână de avocaţi isteţi au găsit soluţia prin care imobilele s-au reîntors la foştii proprietar i. Aceştia au cerut judecătorilor să compare vechimea titlurilor de proprietate şi să-l declare valabil pe cel obţinut înainte de naţionalizare. Găselniţa avocaţilor acceptată de judecători a dus la anularea a jumătate dintre contractele de vânzare încheiate de chiriaşi în baza Legii caselor naţionalizate."

Doamna Manoliu, daca tot scrieti cu precadere despre imobilele nationalizate, ar fi bine sa consultati un avocat.

"A fost rândul foştilor chiriaşi să ceară la CEDO să li se facă dreptate. Din nou statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de alte milioane de euro, bani care au fost şi aceştia trecuţi la datoria publică."

Doamna Manoliu, va rog eu frumos sa-mi spuneti ce chirias in afara de Raicu a mai castigat la CEDO! Iar treaba cu milioanele de euro pe care statul roman a fost obligat sa le plateasca despagubiri catre chiriasi e gogonata rau. Da' rau!

Concluzia articolului, care face o radiografie a evolutiei regimului proprietatii, este insa perfect valabila:

"Practic, după mai bine de 13 ani de aplicare a legilor proprietăţii, războiul dintre foştii chiriaşi din casele naţionalizate şi proprietari continuă să fie alimentat de politicieni şi susţinut financiar de 22 de milioane de români. Cei care au câştigat din plin de pe urma proprietăţilor naţionalizate n-au fost chiriaşii, nici proprietarii, ci casele de avocatură, evaluatorii, funcţionarii din primării şi prefecturi şi nu în ultimul rând politicienii care şi-au recuperat în regim de urgenţă tot ce au moştenit."

Stoica despre Basescu

E drept, parerea lui Stoica dateaza din 2000, insa e la fel de actuala:

"Dupa ce a reprezentat Guvernul timp de aproape patru ani de zile, ca ministru al transporturilor, Basescu se dezice de fostii sai colegi: "Recunosc cu durere in suflet ca am facut parte dintr-un guvern care dispretuieste oamenii si regret ca am fost coleg cu domnul Stoica, care, in calitate de avocat, de jurist, trebuia sa inteleaga toate consecintele aplicarii legislatiei pe care a promovat-o."

Ministrul justitiei Valeriu Stoica spune ca noul primar isi schimba opiniile de la o zi la alta, astfel ca "daca pana ieri" fostul ministrul era "unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai proprietatilor, acum acesta gandeste altfel".

Basescu a refuzat sa spuna de ce i-a pastrat pe toti functionarii directiei juridice, cand tocmai aceasta directie trebuia sa apere drepturile cetatenilor in instanta: "Nu vreau sa va raspund la intrebare", a spus el.

Stoica a spus ca "Basescu a facut inca o data dovada ca este intratabil" si ca se inseala daca crede ca va putea rezolva problemele sociale ale Bucurestilor facand trimitere la el. Stoica a subliniat ca liderul PD gandeste altfel pentru ca ocupa fotoliul de primar.

Conform lui Basescu, evacuarea, fara nici o solutie, a familiilor cu situatie dificila inseamna dispret fata de cetateni. "Ceea ce face legislatia promovata de actuala putere nu este nimic altceva decat dispret fata de om, indiferent care vor fi punctele de vedere ale avocatului Stoica", a spus Basescu.

El vrea sa-i ceara Guvernului sa ia masuri de stopare a "procesului de aruncare in strada" prin restabilirea proprietatii. El doreste ca acela care urmeaza sa fie evacuat sa nu ramana in locuinta. "Justitia, inainte de a fi oarba, trebuie sa fie si omeneasca, pentru ca se adreseaza oamenilor, nu obiectelor", a mai spus Basescu.

Pe de alta parte, ministrul justitiei a mai spus ca, inainte de a fi ales, Basescu aprecia Legea privind restituirea imobilelor nationalizate. Stoica a adaugat ca oamenii au nevoie de fapte nu de vorbe."

Boc, fa-te ca gandesti!

Intreabat fiind cum apreciaza votul PD-L pentru proiectul de modificare a legii 10, Basescu a replicat, potrivit Realitatea TV:

"Puneţi-i o întrebare lui Emil Boc. A fost o mare veselie la vot, partidele să-şi reanalizeze poziţia."

Lui Boc i s-a pus intrebarea, iar Boc, dupa o scurta pauza de gandire, raspunde:

"parlamentarii partidului au votat modificările Legii 10 deoarece au avut în vedere probleme legate de aplicarea practică a legilor proprietăţii şi spune că menţinerea la nesfârşit a procesului de retrocedare creează numeroase probleme chiriaşilor de bună credinţă."

Boc, stim ca gandirea nu doare. Stim si ca atat Basescu, cat si tu sau Videanu, fiecare in mandatele si in orasele lui, ati avut si aveti probleme in aplicarea practica a legii 10. Stim si ca in alta declaratie, sustineati ca doar "o parte dintre parlamentarii PD-L au votat aceasta lege". Dar, domnule Emil Boc, e la mintea cocosului ca intarzierea procesului de retrocedarea afecteaza proprietarii, nu chiriasii de buna sau de rea credinta!

Un papagal pedelist prins in haosul retrocedarilor

La minutul 1:10 vorbeste Petre Ungureanu, deputat PD-L:

"Legea va ramane asa. Pentru ca, v-am spus, si repet, tot ce vine de la presedentie, avand in vedere majoritatea parlamentara creata, este deja, lucrul este transat."

Spre minima lui moralitate, deputatul Ungureanu face parte dintre cei trei deputati PD-L care s-au abtinut. Alti trei deputati au votat impotriva proiectului de lege de modificare a legii 10. Insa 50 (cincizeci) de deputati PD-L, dintr-un total de 56, au votat pentru proiectul de lege. Domnule papagal, in "majoritatea parlamentara creata" intra si deputatii PD-L?