Ha, ha, ha...
Atunci in PD-L vor incepe niste lupte interne de toata frumusetea. Ar fi prima infrangere personala in alegeri pentru Basescu, cel care din 2000 incoace a trecut din victorie in victorie, chiar daca multe la limita.
Partidul e condus formal de Boc. Nu stiu cand este programat urmatorul congres PD-L si nici nu cred ca acest lucru are vreo relevanta.
Boc nu exista fara Basescu, iar acestuia din urma ii va fi greu sa revina la conducerea partidului dupa ce a reusit performanta remarcabila de a-l izola, pierzand si presedintia.
Un grup important in PD-L sunt generalii: Blaga-Berceanu-Videanu. Blaga ar putea prelua fraiele partidului, insa nu are suficienta greutate politica personala: amintiti-va doar bataia pe care i-a administrat-o Halat Alb anul trecut. Nici ceilalti doi nu par a fi solutii viabile pentru prima pozitie din partid.
Un alt grup este cel al tinerilor PD-L. Din pacate Ridzi si, partial, Udrea au compromis aproape iremediabil incercarea de intinerire a partidului. Anastase, EBA, Boureanu, Urban sunt doar cateva exemple din noul val, fiecare cu specificul propriu. Negoita ar putea fi o solutie, dar e greu de crezut ca va reusi sa incalece partidul.
Alta gasca sunt fostii liberali: Stolojan, Flutur si Stoica. In ciuda tuturor eforturilor au fost intotdeauna usor defazati fata de conducerea PD-L, fiind de cele mai multe ori defazati de acestia.
Mai sunt intelectualii sau ziaristii gen Voinescu, Preda, Ungureanu sau fostii independenti gen Macovei. Nu cred ca acestia vor avansa ierarhic dupa alegeri.
Astfel rezerva de personalitati PD-L e subtire si practic vreo trei solutii sunt cat de cat plauzibile: Basescu, Blaga sau Negoita.
Iar Basescu ar fi bine sa-si apere spatele ca sa nu se gaseasca vreun prieten in partid care sa-i aplice tratamentul pe care tot el i l-a aplicat lui Roman.
Se afișează postările cu eticheta Basescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Basescu. Afișați toate postările
duminică, 6 decembrie 2009
Imaginea lui Nastase
Nu, nu este un post despre matusa Tamara. Este vorba de diferenta intre imaginea pe care o are Nastase si realitate. Si e diferenta mare...
Toata lumea se intreaba acum ce a cautat Geoana la Vantu cu o seara inainte de ultima confruntare televizata. Va puteti insa gandi cum ar fi aratat Romania daca in dezbaterea din 2004 Nastase ar fi pus pe tapet casa din Mihaileanu? Sau ar fi avut de-atunci fimuletul cu copilul? Cati oare dintre alegatori ar mai fi votat Basescu daca ar fi stiut de Mihaileanu !?
Ca o ironie a sortii, Traian Basescu voteaza azi la liceul Xenopol, ceea ce inseamna ca adresa lui de buletin este in Mihaileanu. Casa pe care si-a repartizat-o singur pentru a o putea apoi cumpara pe ce apa nu curge.
Nastase avea o imagine de om organizat, care controla tot in cele mai mici amanunte. In realitate, desi isi alesese si culoarea tapetului pentru biroul de la Cotroceni, scapa amanunte esentiale. Nu vreau sa imi imaginez cum ar fi aratat Romania 2004-2009 sub Nastase. Cred ca unul dintre meritele lui Basescu este chiar faptul ca ne-a scapat de Nastase. Insa daca Nastase ar fi fost cu-adevarat inteligent, acum finala pentru Cotroceni avea alti participanti...
Toata lumea se intreaba acum ce a cautat Geoana la Vantu cu o seara inainte de ultima confruntare televizata. Va puteti insa gandi cum ar fi aratat Romania daca in dezbaterea din 2004 Nastase ar fi pus pe tapet casa din Mihaileanu? Sau ar fi avut de-atunci fimuletul cu copilul? Cati oare dintre alegatori ar mai fi votat Basescu daca ar fi stiut de Mihaileanu !?
Ca o ironie a sortii, Traian Basescu voteaza azi la liceul Xenopol, ceea ce inseamna ca adresa lui de buletin este in Mihaileanu. Casa pe care si-a repartizat-o singur pentru a o putea apoi cumpara pe ce apa nu curge.
Nastase avea o imagine de om organizat, care controla tot in cele mai mici amanunte. In realitate, desi isi alesese si culoarea tapetului pentru biroul de la Cotroceni, scapa amanunte esentiale. Nu vreau sa imi imaginez cum ar fi aratat Romania 2004-2009 sub Nastase. Cred ca unul dintre meritele lui Basescu este chiar faptul ca ne-a scapat de Nastase. Insa daca Nastase ar fi fost cu-adevarat inteligent, acum finala pentru Cotroceni avea alti participanti...
joi, 10 septembrie 2009
Si totusi candideaza Oprescu
Toate semnele merg spre o candidatura a lui Oprescu. Greu de spus ce influente are Halat Alb in ecuatia prezidentialelor. Intrarea in turul doi tine de retrageri strategice din partea lui Geoana si Antonescu sau de un miracol. In pofida ezitarilor feciorelnice este limpede ca Basescu va candida si ca este unul dintre cei care va intra in turul doi. Desi cu Basescu nimic nu este sigur.
Etichete:
Basescu,
candidatura,
Crin Antonescu,
Geoana,
Oprescu,
prezidentiale
marți, 28 iulie 2009
Telenovela candidaturii lui Oprescu
Dupa ce a facut cel mai mare carnat din lume, Oprescu ia in calcul sa candideze la presedentie. Cristian Tudor Popescu evalueaza perfect valoarea candidatului.
miercuri, 4 februarie 2009
Mare lupta intre gargaragii
Potrivit unui sondaj Insomar publicat de hotnews.ro, Basescu ar obtine 59% din voturi, fiind urmat de Mircea Geoana cu 13% si Oprescu cu 8%.
Potrivit unui sondaj CCSB, publicat tot de hotnews.ro, Oprescu este al doilea cu 16% din voturi, Basescu avand doar 45%, iar Geoana 9%. In acest sondaj cota de incredere a lui Oprescu este de 55%, depasind cota lui Basescu de 50%.
Potrivit unui sondaj CCSB, publicat tot de hotnews.ro, Oprescu este al doilea cu 16% din voturi, Basescu avand doar 45%, iar Geoana 9%. In acest sondaj cota de incredere a lui Oprescu este de 55%, depasind cota lui Basescu de 50%.
luni, 26 ianuarie 2009
Adrian Nastase: "Am foarte mari rezerve in a candida la presedintie"
Adrian Nastase isi exprima rezervele in a candida la presedintie. Pe bune?! Si eu care credeam ca este gata, gata sa duca Romania spre noi culmi de dezvoltare si progres.
Update: un post mai elaborat cu aceeasi idee are si Khris.
Update: un post mai elaborat cu aceeasi idee are si Khris.
sâmbătă, 24 ianuarie 2009
Oprescu o intoarce ca la Ploiesti
Daca in urma cu ceva vreme Oprescu era extrem de clar in a declara ca isi doreste trei mandate de primar al Bucurestiului, in Gandul de azi Oprescu o intoarce ca la Ploiesti in privinta unei eventuale candidaturi la presedentia Romaniei:
"Este greu sa te hotaresti."
Eu as zice sa te hotaresti repede, doctore, ca imediat se face anul si, in afara de carnati si torturi aplicate bucurestenilor, cam subtiri rezultatele!
"Este greu sa te hotaresti."
Eu as zice sa te hotaresti repede, doctore, ca imediat se face anul si, in afara de carnati si torturi aplicate bucurestenilor, cam subtiri rezultatele!
Etichete:
Basescu,
candidatura,
Gandul,
Oprescu,
presedinte
vineri, 23 ianuarie 2009
Comisia de Aplicare a Legii 10 din Bucuresti: evolutia componentei
Prima componenta a Comisiei de aplicare a legii 10 este una sonora:
PRESEDINTE:
TRAIAN BASESCU- Primarul General al Municipiului Bucuresti
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA- Director General- Directia Generala de Investitii si Achizitii Publice
ADRIAN BOLD- Arhitect Sef al Municipiului Bucuresti
ANA SANDU- Consilier Juridic- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie
CECILIA MANOLESCU- Consilier Juridic- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie
ELENA NASTASE- Inspector de specialitate- Directia Generala de Administrare a Fondului Imobiliar
- Notar
SECRETAR: DIANA MITROI- Inspector de specialitate- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie
Dupa cateva luni, Basescu face un pas inapoi si iese din componenta comisiei:
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
ANA SANDU - Director Directia Juridica, Legislatie
CECILIA MANOLESCU - Sef Birou - Directia Contencios
VASILE CHIRILA - Director Directia Administratie Publica
ANDREI VLADESCU - Inspector de specialitate- Directia patrimoniu, evidenta proprietatii, cadastru
DIANA MITROI - consilier juridic- Directia juridica, legislatie
Intra in scena si AFI:
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
ANA SANDU - Director Directia Juridica, Legislatie
CECILIA MANOLESCU - Sef Birou - Directia Contencios
VASILE CHIRILA - Director Directia Administratie Publica
ANDREI VLADESCU - Inspector de specialitate- Directia patrimoniu, evidenta proprietatii, cadastru
DIANA MITROI - consilier juridic- Directia juridica, legislatie
Se schimba un membru din Comisie:
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
VASILE CHIRILA - Director Directia Administratie Publica
MIHAELA LINCA - Sef Serviciu Directiei Patrimoniu, Evidenta Proprietati Cadastru
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
Pleaca Vasile Chirila, prietenii stiu de ce!
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
ANDREI CRECI - Sef Serviciu - DJCL
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
MIHAELA LINCA - Inspector in cadrul Directiei Evidenta Imobiliara si Cadastrala
Apare mincinosul in Comisie:
PRESEDINTE:
LUDOVIC ORBAN - Viceprimar General al Municipiului Bucuresti
VICEPRESEDINTE:
DUMITRU STANESCU - Secretar General al Municipiului Bucuresti
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
ANDREI CRECI - Sef Serviciu - DJCL
MIHAELA LINCA - Inspector in cadrul Directiei Evidenta Imobiliara si Cadastrala
Ultima compozitie din mandatul lui Videanu (din 06.07.2007 pana la 09.08.2008):
PRESEDINTE:
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
MEMBRII:
MARIA MOTA - Consilier Cabinet Primar General
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
SECRETAR:
ANDREI NICOLAE CONDOVICI
Acestia sunt oamenii direct raspunzatori de intarzierea aplicarii legii 10 in Bucuresti pana la venirea lui Oprescu. Sau mai corect spus de aplicarea ei dupa bunul lor plac. Aici si aici gasiti ultimele doua modificari ale componentei comisiei.
Mai jos gasiti link-uri catre dispozitiile prin care s-a schimbat compozitia comisiei:
Dispozitia 630/2001
Dispozitia 1099/2001
Dispozitia 1434/2001
Dispozitia 706/2002
Dispozitia 199/2004
Dispozitia 1082/2005
Dispozitia 954/2007
PRESEDINTE:
TRAIAN BASESCU- Primarul General al Municipiului Bucuresti
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA- Director General- Directia Generala de Investitii si Achizitii Publice
ADRIAN BOLD- Arhitect Sef al Municipiului Bucuresti
ANA SANDU- Consilier Juridic- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie
CECILIA MANOLESCU- Consilier Juridic- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie
ELENA NASTASE- Inspector de specialitate- Directia Generala de Administrare a Fondului Imobiliar
- Notar
SECRETAR: DIANA MITROI- Inspector de specialitate- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie
Dupa cateva luni, Basescu face un pas inapoi si iese din componenta comisiei:
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
ANA SANDU - Director Directia Juridica, Legislatie
CECILIA MANOLESCU - Sef Birou - Directia Contencios
VASILE CHIRILA - Director Directia Administratie Publica
ANDREI VLADESCU - Inspector de specialitate- Directia patrimoniu, evidenta proprietatii, cadastru
DIANA MITROI - consilier juridic- Directia juridica, legislatie
Intra in scena si AFI:
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
ANA SANDU - Director Directia Juridica, Legislatie
CECILIA MANOLESCU - Sef Birou - Directia Contencios
VASILE CHIRILA - Director Directia Administratie Publica
ANDREI VLADESCU - Inspector de specialitate- Directia patrimoniu, evidenta proprietatii, cadastru
DIANA MITROI - consilier juridic- Directia juridica, legislatie
Se schimba un membru din Comisie:
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
VASILE CHIRILA - Director Directia Administratie Publica
MIHAELA LINCA - Sef Serviciu Directiei Patrimoniu, Evidenta Proprietati Cadastru
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
Pleaca Vasile Chirila, prietenii stiu de ce!
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii si Achizitii
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
ANDREI CRECI - Sef Serviciu - DJCL
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
MIHAELA LINCA - Inspector in cadrul Directiei Evidenta Imobiliara si Cadastrala
Apare mincinosul in Comisie:
PRESEDINTE:
LUDOVIC ORBAN - Viceprimar General al Municipiului Bucuresti
VICEPRESEDINTE:
DUMITRU STANESCU - Secretar General al Municipiului Bucuresti
MEMBRII:
BOGDAN SOSOACA - Director Executiv al Directiei Investitii
LUMINITA MIHUTU - Director General AFI
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
ANDREI CRECI - Sef Serviciu - DJCL
MIHAELA LINCA - Inspector in cadrul Directiei Evidenta Imobiliara si Cadastrala
Ultima compozitie din mandatul lui Videanu (din 06.07.2007 pana la 09.08.2008):
PRESEDINTE:
ANA SANDU - Director Executiv Adjunct al DJCL
MEMBRII:
MARIA MOTA - Consilier Cabinet Primar General
CECILIA MANOLESCU - Sef Serviciu - DJCL
DIANA MITROI - Sef Serviciu - DJCL
SECRETAR:
ANDREI NICOLAE CONDOVICI
Acestia sunt oamenii direct raspunzatori de intarzierea aplicarii legii 10 in Bucuresti pana la venirea lui Oprescu. Sau mai corect spus de aplicarea ei dupa bunul lor plac. Aici si aici gasiti ultimele doua modificari ale componentei comisiei.
Mai jos gasiti link-uri catre dispozitiile prin care s-a schimbat compozitia comisiei:
Dispozitia 630/2001
Dispozitia 1099/2001
Dispozitia 1434/2001
Dispozitia 706/2002
Dispozitia 199/2004
Dispozitia 1082/2005
Dispozitia 954/2007
joi, 22 ianuarie 2009
Oprescu presedinte!
vineri, 16 ianuarie 2009
Modificarea legii 10
... este constitutionala, a decis din nou Curtea Constitutionala.
Etichete:
Basescu,
constitutionalitate,
Curtea Constitutionala,
imobile,
Legea 10,
nationalizate
miercuri, 24 decembrie 2008
Basescu sesizeaza CCR in problema caselor nationalizate
Basescu sesizeaza CCR in problema caselor nationalizate. Sunt curios ce o sa faca majoritatea PDL-PSD in problema modificarii legii 10. Cel mai probabil, vor face ce-a facut si FSN-ul.
Iata mai jos textul integral al sesizarii:
"Domnului prof.univ.dr. Ioan Vida
Preşedintele Curţii Constituţionale
În conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, formulez următoarea
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Potrivit dispoziţiilor art. 77 din Constituţia României, înainte de promulgare Preşedintele României poate solicita verificarea constituţionalităţii legii. Am luat la cunoştinţă că prin Decizia nr. 1351 din 10 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, pronunţată în cadrul controlului anterior de constituţionalitate au fost respinse, cu opinia separată, sesizările formulate de către deputaţii aparţinând Partidului Democrat-Liberal şi Partidului Naţional Liberal, dar motivele pentru care formulez prezenta sesizare sunt diferite de cele expuse deja în sesizarea anterioară.
Astfel, motivele de neconstituţionalitate sunt următoarele:
I. Aspecte de ordin procedural
1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume a principiului constituţional al bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie, precum şi a competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constituţie.
Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, însă cu un conţinut diferit faţă de conţinutul legii respinse în prima Cameră.
Propunerea legislativă avea ca obiect completarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 prin introducerea a trei noi alineate ce vizau măsuri protecţioniste prin asigurarea urgentă a fondului de locuinţe pentru chiriaşii de bună-credinţă evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în vederea realizării echităţii sociale.
În raport de forma legii trimisă spre promulgare, varianta legii adoptată de Camera decizională se îndepărtează în mod substanţial atât de la textul propunerii legislative cât şi de la obiectul avut în vedere de iniţiatori.
II. Aspecte de fond
Legea, în forma trimisă spre promulgare, conţine prevederi ce nu corespund exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice. Legea nu respectă principiul preeminenţei dreptului şi al separaţiei puterilor în stat, care presupune ca legiuitorul să nu intervină pe parcursul derulării unor proceduri administrative sau judiciare prin măsuri care să avantajeze una dintre părţi în detrimentul celeilalte, ori care să ducă la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derulării proceselor existente în faţa judecătorului.
La 9 decembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Viaşu vs România, a identificat o disfuncţionalitate a legislaţiei române şi o practică administrativă care a afectat, şi poate încă afecta, şi pe viitor, un număr mare de oameni. Cadrul legal, stabilit de autorităţi pentru o categorie specifică de cetăţeni, respectiv beneficiarii măsurilor de restituire a bunurilor naţionalizate sau confiscate de statul comunist este apreciat ca inadecvat, iar modificările aduse nu sunt de natură să asigurare un just echilibru între diferitele interese incidente şi să determine realizarea efectivă şi rapidă a dreptului la restituire, în conformitate cu principiile preeminenţei dreptului şi al legalităţii. Or, prin ratificarea Convenţiei, Statul român şi-a asumat obligaţia de a stabili un cadru juridic intern compatibil cu aceasta.
1. Modificarea de la art. I pct. 10 din Lege a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie care prevede că legea se aplică numai pentru viitor. Prevederea legală modifică, pentru trecut, condiţiile de existenţă a sancţiunii nulităţii, restrângându-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida înstrăinările unor imobile preluate fără titlu făcute în baza Legii nr. 112/1995. Nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil se poate pronunţa numai dacă acestea „sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare”. Textul, aşa cum este redactat nu respectă precizia şi previzibilitatea cerute de noţiunea de "legalitate", în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, deoarece nu se precizează care este sensul noţiunii de „imobile preluate fără titlu valabil” înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 213/1998, din moment ce aşa cum a remarcat în repetate rânduri şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Păduraru c. României) noţiunile de „titlu valabil” şi „titlu nevalabil” în cazul imobilelor preluate de către stat au fost şi sunt controversate în jurisprudenţă generând şi amplificând insecuritatea juridică. Prin modificarea propusă, această insecuritate în loc să fie înlăturată este agravată, deoarece nici din legislaţia anterioară Legii nr. 213/1998, şi nici din jurisprudenţă nu rezultă univoc ce se înţelege prin imobile preluate fără titlu valabil, prima accepţiune legală fiind dată de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 şi apoi – dar fragmentar – de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001, dar la care acum se renunţă, fără nicio fundamentare juridică.
De asemenea, se restrâng actele juridice de înstrăinare considerate nule şi, implicit, se exclude controlul judecătoresc pentru o serie de contracte de vânzare-cumpărare, dar fără a se stabili ce se întâmplă cu hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior.
Prin această reglementare se aduce şi o gravă atingere securităţii juridice şi stabilităţii raporturilor juridice. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei neputând împiedica instanţele judecătoreşti de a-şi exercita atribuţiile prevăzute de art. 124 din Constituţie, de realizare a justiţiei. (Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993).
2. Completarea de la art. I pct. 11 din legea trimisă spre promulgare, conform căreia ,,Contractele de vânzare - cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice şi constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora” conţine dispoziţii retroactive deoarece reglementarea vizează situaţii trecute şi nu în curs de derulare sau care se vor naşte în viitor. Mai mult, norma este echivocă şi imprecisă, ceea ce contravine principiului preeminenţei dreptului şi principiului securităţii juridice, întrucât face imposibilă interpretarea şi aplicarea ei unitară, de vreme ce nu rezultă dacă un contract de vânzare-cumpărare încheiat, în temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar având ca obiect un imobil preluat fără titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil şi „opozabil” adevăratului proprietar. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa în mod explicit şi constant că Legea nr. 112/1995 nu reglementează decât imobilele preluate cu titlu valabil, iar nu şi cele preluate fără titlu, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în acelaşi sens (Cauza Păduraru c. României) că „Legea nr. 112/1995 nu se aplică decât în cazul situaţiei bunurilor faţă de care statul deţinea un titlu de proprietate (paragrafele 26-30) şi că nicio altă dispoziţie internă nu acorda statului dreptul de a vinde un bun care se găsea de facto în patrimoniul său şi pentru care nu avea aşadar un titlu.”
3. Completarea de la art. I pct. 5 din legea trimisă la promulgare este neconstituţională, deoarece exclude de la restituirea în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 şi preluate de stat fără titlu valabil, fiind contrară dispoziţiilor art. 15 şi art. 16 din Constituţia României. În forma actuală a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel că au putut fi restituite în natură.
4. Prin art. I pct. 2 se abrogă alin. (2) al art. 2 din forma anterioară a Legii nr. 10/2001, iar din acest moment, persoanelor cărora le-au fost preluate imobile fără titlu valabil li se neagă, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese în mod explicit recunoscută, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol, deşi, în cazul preluărilor de facto nu au fost lipsite de prerogativa dispoziţiei. În ceea ce priveşte obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001, în jurisprudenţa sa Curtea a stabilit că imobilele preluate de stat fără titlu valabil, nu au făcut obiect al dreptului de proprietate al statului acesta exercitând doar atributele posesiei şi folosinţei. De aceea „ măsurile cuprinse în lege nu sunt aplicabile acelor locuinţe cu privire la care statul nu a dobândit, legal, dreptul de proprietate. ” (Decizia Curţii Constituţionale nr. 482/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 4 februarie 2004). Şi anterior în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că imobilele preluate de stat fără titlu nu pot face obiect al dreptului de proprietate al acestuia. (Decizia Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995).
5. La art. I pct. 13, s-a dispus completarea art. 46 cu alineatul (4), conform căruia „persoana îndreptăţită are obligaţia de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare” şi că „prevederile prezentei legi se aplică cu prioritate”. Prevederea adoptată din dorinţa de a consacra in terminis caracterul special al Legii nr. 10/2001 şi aplicarea cu prioritate a procedurilor administrative şi judiciare reglementate prin această lege este susceptibilă de interpretări diverse, încălcând principiul legalităţii stabilit în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, întrucât nu se arată care sunt condiţiile şi limitele de aplicare „prioritară” a Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte, dispoziţia se află în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie care garantează accesul liber la justiţie, deoarece persoana îndreptăţită, care nu a fost lipsită decât de atributele posesiei şi folosinţei, păstrând prerogativa dispoziţiei, putea uza de calea dreptului comun pentru readucerea în patrimoniu a bunului aflat în posesia unui neproprietar. Neconstituţionalitatea apare ca fiind şi mai evidentă în contextul abrogării art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Consacrarea bunei-credinţe ca o cauză de asanare a nulităţii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil nu poate avea semnificaţia juridică a unui fine de neprimire a cererii în revendicare a proprietarului iniţial deoarece „ar însemna a lipsi de eficienţă art. 2 alin. (2) din lege, încălcându-se astfel un principiu fundamental de interpretare, "actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat", potrivit căruia un act juridic trebuie interpretat în sensul producerii de efecte juridice şi nu în acela al lipsirii lui de orice efect.” (Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003).
Astfel, în cadrul aceleiaşi categorii de persoane există două situaţii diferite, respectiv, până în prezent unele persoane au obţinut hotărâri definitive şi irevocabile, prin care s-a constatat că nu au pierdut calitatea de proprietar, iar cele ale căror litigii sunt în curs de judecată nu vor mai putea obţine această recunoaştere, ceea ce contravine şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, legea nu reglementează situaţia juridică a acestei categorii de persoane, respectiv modalitatea concretă în care acestea vor beneficia de măsuri reparatorii.
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,
Distinşi membri ai Plenului Curţii Constituţionale,
În considerarea argumentelor expuse mai sus vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 1, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 44, art. 61 şi art. 75 din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU"
Iata mai jos textul integral al sesizarii:
"Domnului prof.univ.dr. Ioan Vida
Preşedintele Curţii Constituţionale
În conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, formulez următoarea
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Potrivit dispoziţiilor art. 77 din Constituţia României, înainte de promulgare Preşedintele României poate solicita verificarea constituţionalităţii legii. Am luat la cunoştinţă că prin Decizia nr. 1351 din 10 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, pronunţată în cadrul controlului anterior de constituţionalitate au fost respinse, cu opinia separată, sesizările formulate de către deputaţii aparţinând Partidului Democrat-Liberal şi Partidului Naţional Liberal, dar motivele pentru care formulez prezenta sesizare sunt diferite de cele expuse deja în sesizarea anterioară.
Astfel, motivele de neconstituţionalitate sunt următoarele:
I. Aspecte de ordin procedural
1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume a principiului constituţional al bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie, precum şi a competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constituţie.
Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, însă cu un conţinut diferit faţă de conţinutul legii respinse în prima Cameră.
Propunerea legislativă avea ca obiect completarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 prin introducerea a trei noi alineate ce vizau măsuri protecţioniste prin asigurarea urgentă a fondului de locuinţe pentru chiriaşii de bună-credinţă evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în vederea realizării echităţii sociale.
În raport de forma legii trimisă spre promulgare, varianta legii adoptată de Camera decizională se îndepărtează în mod substanţial atât de la textul propunerii legislative cât şi de la obiectul avut în vedere de iniţiatori.
II. Aspecte de fond
Legea, în forma trimisă spre promulgare, conţine prevederi ce nu corespund exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice. Legea nu respectă principiul preeminenţei dreptului şi al separaţiei puterilor în stat, care presupune ca legiuitorul să nu intervină pe parcursul derulării unor proceduri administrative sau judiciare prin măsuri care să avantajeze una dintre părţi în detrimentul celeilalte, ori care să ducă la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derulării proceselor existente în faţa judecătorului.
La 9 decembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Viaşu vs România, a identificat o disfuncţionalitate a legislaţiei române şi o practică administrativă care a afectat, şi poate încă afecta, şi pe viitor, un număr mare de oameni. Cadrul legal, stabilit de autorităţi pentru o categorie specifică de cetăţeni, respectiv beneficiarii măsurilor de restituire a bunurilor naţionalizate sau confiscate de statul comunist este apreciat ca inadecvat, iar modificările aduse nu sunt de natură să asigurare un just echilibru între diferitele interese incidente şi să determine realizarea efectivă şi rapidă a dreptului la restituire, în conformitate cu principiile preeminenţei dreptului şi al legalităţii. Or, prin ratificarea Convenţiei, Statul român şi-a asumat obligaţia de a stabili un cadru juridic intern compatibil cu aceasta.
1. Modificarea de la art. I pct. 10 din Lege a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie care prevede că legea se aplică numai pentru viitor. Prevederea legală modifică, pentru trecut, condiţiile de existenţă a sancţiunii nulităţii, restrângându-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida înstrăinările unor imobile preluate fără titlu făcute în baza Legii nr. 112/1995. Nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil se poate pronunţa numai dacă acestea „sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare”. Textul, aşa cum este redactat nu respectă precizia şi previzibilitatea cerute de noţiunea de "legalitate", în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, deoarece nu se precizează care este sensul noţiunii de „imobile preluate fără titlu valabil” înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 213/1998, din moment ce aşa cum a remarcat în repetate rânduri şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Păduraru c. României) noţiunile de „titlu valabil” şi „titlu nevalabil” în cazul imobilelor preluate de către stat au fost şi sunt controversate în jurisprudenţă generând şi amplificând insecuritatea juridică. Prin modificarea propusă, această insecuritate în loc să fie înlăturată este agravată, deoarece nici din legislaţia anterioară Legii nr. 213/1998, şi nici din jurisprudenţă nu rezultă univoc ce se înţelege prin imobile preluate fără titlu valabil, prima accepţiune legală fiind dată de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 şi apoi – dar fragmentar – de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001, dar la care acum se renunţă, fără nicio fundamentare juridică.
De asemenea, se restrâng actele juridice de înstrăinare considerate nule şi, implicit, se exclude controlul judecătoresc pentru o serie de contracte de vânzare-cumpărare, dar fără a se stabili ce se întâmplă cu hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior.
Prin această reglementare se aduce şi o gravă atingere securităţii juridice şi stabilităţii raporturilor juridice. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei neputând împiedica instanţele judecătoreşti de a-şi exercita atribuţiile prevăzute de art. 124 din Constituţie, de realizare a justiţiei. (Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993).
2. Completarea de la art. I pct. 11 din legea trimisă spre promulgare, conform căreia ,,Contractele de vânzare - cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice şi constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora” conţine dispoziţii retroactive deoarece reglementarea vizează situaţii trecute şi nu în curs de derulare sau care se vor naşte în viitor. Mai mult, norma este echivocă şi imprecisă, ceea ce contravine principiului preeminenţei dreptului şi principiului securităţii juridice, întrucât face imposibilă interpretarea şi aplicarea ei unitară, de vreme ce nu rezultă dacă un contract de vânzare-cumpărare încheiat, în temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar având ca obiect un imobil preluat fără titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil şi „opozabil” adevăratului proprietar. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa în mod explicit şi constant că Legea nr. 112/1995 nu reglementează decât imobilele preluate cu titlu valabil, iar nu şi cele preluate fără titlu, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în acelaşi sens (Cauza Păduraru c. României) că „Legea nr. 112/1995 nu se aplică decât în cazul situaţiei bunurilor faţă de care statul deţinea un titlu de proprietate (paragrafele 26-30) şi că nicio altă dispoziţie internă nu acorda statului dreptul de a vinde un bun care se găsea de facto în patrimoniul său şi pentru care nu avea aşadar un titlu.”
3. Completarea de la art. I pct. 5 din legea trimisă la promulgare este neconstituţională, deoarece exclude de la restituirea în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 şi preluate de stat fără titlu valabil, fiind contrară dispoziţiilor art. 15 şi art. 16 din Constituţia României. În forma actuală a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel că au putut fi restituite în natură.
4. Prin art. I pct. 2 se abrogă alin. (2) al art. 2 din forma anterioară a Legii nr. 10/2001, iar din acest moment, persoanelor cărora le-au fost preluate imobile fără titlu valabil li se neagă, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese în mod explicit recunoscută, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol, deşi, în cazul preluărilor de facto nu au fost lipsite de prerogativa dispoziţiei. În ceea ce priveşte obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001, în jurisprudenţa sa Curtea a stabilit că imobilele preluate de stat fără titlu valabil, nu au făcut obiect al dreptului de proprietate al statului acesta exercitând doar atributele posesiei şi folosinţei. De aceea „ măsurile cuprinse în lege nu sunt aplicabile acelor locuinţe cu privire la care statul nu a dobândit, legal, dreptul de proprietate. ” (Decizia Curţii Constituţionale nr. 482/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 4 februarie 2004). Şi anterior în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că imobilele preluate de stat fără titlu nu pot face obiect al dreptului de proprietate al acestuia. (Decizia Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995).
5. La art. I pct. 13, s-a dispus completarea art. 46 cu alineatul (4), conform căruia „persoana îndreptăţită are obligaţia de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare” şi că „prevederile prezentei legi se aplică cu prioritate”. Prevederea adoptată din dorinţa de a consacra in terminis caracterul special al Legii nr. 10/2001 şi aplicarea cu prioritate a procedurilor administrative şi judiciare reglementate prin această lege este susceptibilă de interpretări diverse, încălcând principiul legalităţii stabilit în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, întrucât nu se arată care sunt condiţiile şi limitele de aplicare „prioritară” a Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte, dispoziţia se află în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie care garantează accesul liber la justiţie, deoarece persoana îndreptăţită, care nu a fost lipsită decât de atributele posesiei şi folosinţei, păstrând prerogativa dispoziţiei, putea uza de calea dreptului comun pentru readucerea în patrimoniu a bunului aflat în posesia unui neproprietar. Neconstituţionalitatea apare ca fiind şi mai evidentă în contextul abrogării art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Consacrarea bunei-credinţe ca o cauză de asanare a nulităţii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil nu poate avea semnificaţia juridică a unui fine de neprimire a cererii în revendicare a proprietarului iniţial deoarece „ar însemna a lipsi de eficienţă art. 2 alin. (2) din lege, încălcându-se astfel un principiu fundamental de interpretare, "actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat", potrivit căruia un act juridic trebuie interpretat în sensul producerii de efecte juridice şi nu în acela al lipsirii lui de orice efect.” (Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003).
Astfel, în cadrul aceleiaşi categorii de persoane există două situaţii diferite, respectiv, până în prezent unele persoane au obţinut hotărâri definitive şi irevocabile, prin care s-a constatat că nu au pierdut calitatea de proprietar, iar cele ale căror litigii sunt în curs de judecată nu vor mai putea obţine această recunoaştere, ceea ce contravine şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, legea nu reglementează situaţia juridică a acestei categorii de persoane, respectiv modalitatea concretă în care acestea vor beneficia de măsuri reparatorii.
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,
Distinşi membri ai Plenului Curţii Constituţionale,
În considerarea argumentelor expuse mai sus vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 1, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 44, art. 61 şi art. 75 din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU"
Etichete:
Basescu,
case,
Curtea Constitutionala,
lege,
nationalizate,
PD-L,
PSD
vineri, 12 decembrie 2008
Legea 10 pentru Oprescu
Din aceeasi discutie cu cititorii hotnews.ro:
Întrebarea nr. 29 Toma
Deblocaţi Legea 10! Daţi drumul la dosare!
Sorin Oprescu
Privitor la legea 10, lucrurile au inceput sa functioneze de la sfarsitul lui august 2008.
Vorba lui Basescu: hă, hă, hă!
Întrebarea nr. 29 Toma
Deblocaţi Legea 10! Daţi drumul la dosare!
Sorin Oprescu
Privitor la legea 10, lucrurile au inceput sa functioneze de la sfarsitul lui august 2008.
Vorba lui Basescu: hă, hă, hă!
Etichete:
Basescu,
Bucuresti,
hotnews.ro,
Legea 10,
Oprescu
luni, 1 decembrie 2008
Efectul Videanu
Cum, necum, Videanu loveste din nou. PD-L, partidul in care Adriean Videanu ocupa functia de prim-vicepresedinte, a pierdut prima pozitie la alegeri. Iar acum sansa de a intra din nou la guvernare ar fi sa bata palma cu un Tariceanu pe cai mari sau sa inghita in sec si sa se inteleaga cu PSD-istii. Asta in timp ce tine degetele in crucis ca sa nu se inteleaga ceilalti doi intre ei. Dupa ce a spulberat sansele lui Blaga la primaria capitalei, efectul Videanu se face simtit si la scara nationala.
Intrebat de reporteri aseara daca pedelistii au primit felicitari de la Basescu, Videanu s-a intrebat retoric: "Meritam oare felicitari?!"
Intrebat de reporteri aseara daca pedelistii au primit felicitari de la Basescu, Videanu s-a intrebat retoric: "Meritam oare felicitari?!"
vineri, 17 octombrie 2008
"PD-L tine cu tine"
Noul slogan al partidului democrat-liberal este "PD-L tine cu tine". Poate cu tine o tine PD-L, citititorule, pentru ca sigur cu mine nu tine. Nici Basescu, nici Videanu nu au facut nimic pentru mine atat timp cat au fost in fruntea Primariei Municipiului Bucuresti. Ba dimpotriva si unul si altul au nesocotit hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, refuzand sa le puna in aplicare.
luni, 29 septembrie 2008
Camera Deputatilor dezbate astazi modificarea Legii 10
Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor se regaseste astazi proiectul de modificare a Legii 10. Puteti vedea aici rezultatul dezbaterilor din Comisia Juridica.
Viteza cu care a fost dezbatuta cererea de reexaminare a lui Basescu este incredibila. Luni 22 septembrie a fost sedinta Comisiei, raportul a fost depus vineri 26 septembrie, iar proiectul a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor in 29 septembrie.
Proiectul, plin de dispozitii neconstitutionale sau in flagranta contradictie cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, este in cea mai mare parte a lui plin de prevederi inutile. Exista si parte profund indreptata impotriva proprietarilor de drept.
Exista cineva care sa se indoiasca de rezultatul votului din Camera?
Update: proiectul de lege a fost retrimis spre Comisia Juridica.
Viteza cu care a fost dezbatuta cererea de reexaminare a lui Basescu este incredibila. Luni 22 septembrie a fost sedinta Comisiei, raportul a fost depus vineri 26 septembrie, iar proiectul a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor in 29 septembrie.
Proiectul, plin de dispozitii neconstitutionale sau in flagranta contradictie cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, este in cea mai mare parte a lui plin de prevederi inutile. Exista si parte profund indreptata impotriva proprietarilor de drept.
Exista cineva care sa se indoiasca de rezultatul votului din Camera?
Update: proiectul de lege a fost retrimis spre Comisia Juridica.
Etichete:
Basescu,
Camera Deputatilor,
lege,
Legea 10,
proiect,
reexaminare
miercuri, 24 septembrie 2008
Legea 10 in parlament
Ieri Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a dezbatut ieri cererea de reexaminare trimisa de Basescu cu privire la propunerile de modificare a Legii 10. Previzibil, au fost adoptate mici modificari ale proiectului, insa esenta a ramas neschimbata.
Iata declaratiile unor membri ai Comisiei Juridice:
"Florin Iordache (PSD), vicepresedinte Comisia juridica: "Am tinut cont de observatiile presedintelui si consideram ca, odata cu adoptarea de catre plen, saptamana viitoare, reparam o serie de inegalitati pe care le are Legea 10, astfel incat chiriasii de buna credinta sa aiba prioritate la repartizarea de locuinte de catre consiilile locale"
Daniel Buda, deputat PD-L: "Sub masca ca au acceptat obiectiile formulate de presedinte, de fapt, nu au modificat nimic. S-a pastrat in continuare prevederea prin care fostii proprietari nu mai pot revendica casele in natura si s-a oprit orice actiune de revendicare pe temeiul dreptului comun""
via hotnews.ro
Iata declaratiile unor membri ai Comisiei Juridice:
"Florin Iordache (PSD), vicepresedinte Comisia juridica: "Am tinut cont de observatiile presedintelui si consideram ca, odata cu adoptarea de catre plen, saptamana viitoare, reparam o serie de inegalitati pe care le are Legea 10, astfel incat chiriasii de buna credinta sa aiba prioritate la repartizarea de locuinte de catre consiilile locale"
Daniel Buda, deputat PD-L: "Sub masca ca au acceptat obiectiile formulate de presedinte, de fapt, nu au modificat nimic. S-a pastrat in continuare prevederea prin care fostii proprietari nu mai pot revendica casele in natura si s-a oprit orice actiune de revendicare pe temeiul dreptului comun""
via hotnews.ro
Etichete:
Basescu,
Camera Deputatilor,
comisia juridica,
Legea 10,
legea10,
reexaminare
vineri, 5 septembrie 2008
Oprescu mai tare ca Basescu la popularitate
Anunta Dan Andronic, conform datelor unui sondaj pe care il si dezvaluie partial. Pe mine ma depaseste contradictia din acest post: Oprescu l-a depasit la popularitate pe Basescu, Dan Andronic isi intreaba cititorii daca ei cred ca Oprescu va deveni mai popular sau nu decat Basescu si apoi Dan Andronic raspunde ca da. Cred ca este vorba de un test de atentie. Cine raspunde nu, inseamna ca nu a citit titlul. Turambarr probabil ca a baut deja niste Laphroaig, pentru ca altfel nu-mi explic cum de n-a citit titlul si raspunde nu.
joi, 14 august 2008
Ipocrizia cu clauza de salvgardare
Actori de prim rang ai scenei politice romanesti, analisti politici si deopotriva ziaristi flutura pericolul activarii clauzei de salvgardare pe justitie. In cazul in care rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene devin foarte critice, Romania risca sa fie sanctionata prin activarea clauzei de salvgardare.
Ce inseamna, de fapt, clauza de salvgardare pe justitie?
Iata cum explica Basescu intr-un interviu ceva mai vechi:
"Paul Grigoriu: Justiţia ne face şi vă face probleme aici, acasă, dar şi în ochii partenerilor noştri europeni. În afară de belelele noastre de oameni nedreptăţiţi de multe ori, ce ni se poate întâmpla pe un plan mai larg european, în ipoteza în care justiţia se degradează în permanenţă?
Traian Băsescu: Se poate întâmpla un singur lucru, dar extrem de grav: aplicarea clauzei de salvgardare pe justiţie şi, în acel moment, nici o hotărâre judecătorească a instanţelor din România nu va mai fi recunoscută în interiorul UE. Asta înseamnă, pe de-o parte, că românii care primesc o hotărâre judecătorească în ţară la ei nu se vor putea prevala de această hotărâre judecătorească nicăieri în Europa, or, acum, acest lucru este posibil, de la 1 ianuarie 2007."
Acest argument este de o ipocrizie fara margini. Sa luam, de exemplu, aceasta hotarare judecatoreasca prin care Primaria Bucuresti, condusa initial de Basescu, mai apoi de Videanu si acum de catre Oprescu, era obligata sa raspunda la o notificare in baza Legii 10. Desi aceasta hotarare este executorie din noiembrie 2005, PMB nu catadicseste sa o puna in executare. Va dati seama ce tragedie s-ar intampla daca s-ar activa clauza de salvgardare? Atunci aceasta hotarare judecatoreasca nu ar mai fi recunoscuta in Germania. Nici autoritatile din Portugalia nu o vor mai executa. Dar pe mine ma doare ca nu se executa in Romania, iar faptul ca alt stat din Uniunea Europeana o respecta sau nu este complet lipsit de relevanta.
Credeti cumva ca este singura hotarare judecatoreasca pe care statul roman si autoritatile publice o ignora? Nicidecum. Doar din 2006 pana in prezent CEDO a pronuntat hotararile Pantea impotriva Romaniei si Abaluta impotriva Romaniei prin care statul roman era obligat sa puna in executare hotararile judecatoresti. Iar acestea sunt doar cazurile ajunse la CEDO si solutionate de catre curte. Bineinteles ca neexecutarea unei hotarari judecatoresti reprezinta o incalcare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, incalcare sanctionata de catre CEDO.
Deci ce ar insemna pentru Romania activarea clauzei de salvgardare pe justitie? O palma data pe obrazul celor care gestioneaza justitia din Romania. Pentru justitiabilul roman, activarea clauzei n-ar avea nicio importanta. Iar toate argumentele lui Basescu si nu numai cu privire la clauza nu sunt decat imense dovezi de ipocrizie.
Ce inseamna, de fapt, clauza de salvgardare pe justitie?
Iata cum explica Basescu intr-un interviu ceva mai vechi:
"Paul Grigoriu: Justiţia ne face şi vă face probleme aici, acasă, dar şi în ochii partenerilor noştri europeni. În afară de belelele noastre de oameni nedreptăţiţi de multe ori, ce ni se poate întâmpla pe un plan mai larg european, în ipoteza în care justiţia se degradează în permanenţă?
Traian Băsescu: Se poate întâmpla un singur lucru, dar extrem de grav: aplicarea clauzei de salvgardare pe justiţie şi, în acel moment, nici o hotărâre judecătorească a instanţelor din România nu va mai fi recunoscută în interiorul UE. Asta înseamnă, pe de-o parte, că românii care primesc o hotărâre judecătorească în ţară la ei nu se vor putea prevala de această hotărâre judecătorească nicăieri în Europa, or, acum, acest lucru este posibil, de la 1 ianuarie 2007."
Acest argument este de o ipocrizie fara margini. Sa luam, de exemplu, aceasta hotarare judecatoreasca prin care Primaria Bucuresti, condusa initial de Basescu, mai apoi de Videanu si acum de catre Oprescu, era obligata sa raspunda la o notificare in baza Legii 10. Desi aceasta hotarare este executorie din noiembrie 2005, PMB nu catadicseste sa o puna in executare. Va dati seama ce tragedie s-ar intampla daca s-ar activa clauza de salvgardare? Atunci aceasta hotarare judecatoreasca nu ar mai fi recunoscuta in Germania. Nici autoritatile din Portugalia nu o vor mai executa. Dar pe mine ma doare ca nu se executa in Romania, iar faptul ca alt stat din Uniunea Europeana o respecta sau nu este complet lipsit de relevanta.
Credeti cumva ca este singura hotarare judecatoreasca pe care statul roman si autoritatile publice o ignora? Nicidecum. Doar din 2006 pana in prezent CEDO a pronuntat hotararile Pantea impotriva Romaniei si Abaluta impotriva Romaniei prin care statul roman era obligat sa puna in executare hotararile judecatoresti. Iar acestea sunt doar cazurile ajunse la CEDO si solutionate de catre curte. Bineinteles ca neexecutarea unei hotarari judecatoresti reprezinta o incalcare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, incalcare sanctionata de catre CEDO.
Deci ce ar insemna pentru Romania activarea clauzei de salvgardare pe justitie? O palma data pe obrazul celor care gestioneaza justitia din Romania. Pentru justitiabilul roman, activarea clauzei n-ar avea nicio importanta. Iar toate argumentele lui Basescu si nu numai cu privire la clauza nu sunt decat imense dovezi de ipocrizie.
Etichete:
Basescu,
Bucuresti,
clauza de salvgardare,
hotarare judecatoreasca,
ipocrizie,
justitie,
Oprescu,
Primarie,
Videanu
luni, 11 august 2008
Terasiada lui Oprescu
Oprescu a pus gand rau teraselor din Herastrau si a executat scurt si mediatic doua terase. Pe urma, a stat.
"A-nceput de ieri sa cada
Cite-un fulg, acum a stat"
George Cosbuc, Iarna pe ulita, via aboutromania.com.
Pentru una dintre terase exista dispozitie de desfiintare inca din 10.11.2000, dispozitie semnata de Traian Basescu, primarul general de atunci. Probabil obosit de atata hinghereala, Traian Basescu nu a reusit sa-si duca la indeplinire propria dispozitie. Oprescu a putut sa darame terasa si a facut si promisiuni cu aceasta ocazie:
"Am promis că voi reda Bucureştiul bucureştenilor şi mă ţin de cuvânt. Încep prin refacerea spaţiului verde. Toate construcţiile ilegale, aflate pe domeniul public, vor fi desfiinţate" susţine Primarul General Sorin Oprescu.
Domeniul public este inalienabil potrivit art. 136 alin. 4 din Constitutia Romaniei. Astfel, orice alta constructie realizata pe domeniul public este realizata cu incalcarea legii. Nu conteaza daca este autorizata sau nu, tot ilegala este.
Soferul observa si intreba:
"Felicitări pentru recuperarea spaţiilor verzi din Herăstrău prin dărâmarea cantinelor de acolo. Am trecut pe acolo şi mi-a plăcut. Dar de ce v-aţi oprit după doar două cantine demolate? Am mai văzut câteva care se simţeau bine-mersi. Oare de ce?"
Intreb si eu, ca si Soferul, ce va impiedica domnule Oprescu sa daramati si celelalte terase? Sau, tradare sa fie dar sa stim si noi, pe ce criterii sunt alese terasele care sunt demolate?
Update: pe aceeasi tema scrie si Ioan T. Morar.
"A-nceput de ieri sa cada
Cite-un fulg, acum a stat"
George Cosbuc, Iarna pe ulita, via aboutromania.com.
Pentru una dintre terase exista dispozitie de desfiintare inca din 10.11.2000, dispozitie semnata de Traian Basescu, primarul general de atunci. Probabil obosit de atata hinghereala, Traian Basescu nu a reusit sa-si duca la indeplinire propria dispozitie. Oprescu a putut sa darame terasa si a facut si promisiuni cu aceasta ocazie:
"Am promis că voi reda Bucureştiul bucureştenilor şi mă ţin de cuvânt. Încep prin refacerea spaţiului verde. Toate construcţiile ilegale, aflate pe domeniul public, vor fi desfiinţate" susţine Primarul General Sorin Oprescu.
Domeniul public este inalienabil potrivit art. 136 alin. 4 din Constitutia Romaniei. Astfel, orice alta constructie realizata pe domeniul public este realizata cu incalcarea legii. Nu conteaza daca este autorizata sau nu, tot ilegala este.
Soferul observa si intreba:
"Felicitări pentru recuperarea spaţiilor verzi din Herăstrău prin dărâmarea cantinelor de acolo. Am trecut pe acolo şi mi-a plăcut. Dar de ce v-aţi oprit după doar două cantine demolate? Am mai văzut câteva care se simţeau bine-mersi. Oare de ce?"
Intreb si eu, ca si Soferul, ce va impiedica domnule Oprescu sa daramati si celelalte terase? Sau, tradare sa fie dar sa stim si noi, pe ce criterii sunt alese terasele care sunt demolate?
Update: pe aceeasi tema scrie si Ioan T. Morar.
miercuri, 23 iulie 2008
Stoica despre Basescu
E drept, parerea lui Stoica dateaza din 2000, insa e la fel de actuala:
"Dupa ce a reprezentat Guvernul timp de aproape patru ani de zile, ca ministru al transporturilor, Basescu se dezice de fostii sai colegi: "Recunosc cu durere in suflet ca am facut parte dintr-un guvern care dispretuieste oamenii si regret ca am fost coleg cu domnul Stoica, care, in calitate de avocat, de jurist, trebuia sa inteleaga toate consecintele aplicarii legislatiei pe care a promovat-o."
Ministrul justitiei Valeriu Stoica spune ca noul primar isi schimba opiniile de la o zi la alta, astfel ca "daca pana ieri" fostul ministrul era "unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai proprietatilor, acum acesta gandeste altfel".
Basescu a refuzat sa spuna de ce i-a pastrat pe toti functionarii directiei juridice, cand tocmai aceasta directie trebuia sa apere drepturile cetatenilor in instanta: "Nu vreau sa va raspund la intrebare", a spus el.
Stoica a spus ca "Basescu a facut inca o data dovada ca este intratabil" si ca se inseala daca crede ca va putea rezolva problemele sociale ale Bucurestilor facand trimitere la el. Stoica a subliniat ca liderul PD gandeste altfel pentru ca ocupa fotoliul de primar.
Conform lui Basescu, evacuarea, fara nici o solutie, a familiilor cu situatie dificila inseamna dispret fata de cetateni. "Ceea ce face legislatia promovata de actuala putere nu este nimic altceva decat dispret fata de om, indiferent care vor fi punctele de vedere ale avocatului Stoica", a spus Basescu.
El vrea sa-i ceara Guvernului sa ia masuri de stopare a "procesului de aruncare in strada" prin restabilirea proprietatii. El doreste ca acela care urmeaza sa fie evacuat sa nu ramana in locuinta. "Justitia, inainte de a fi oarba, trebuie sa fie si omeneasca, pentru ca se adreseaza oamenilor, nu obiectelor", a mai spus Basescu.
Pe de alta parte, ministrul justitiei a mai spus ca, inainte de a fi ales, Basescu aprecia Legea privind restituirea imobilelor nationalizate. Stoica a adaugat ca oamenii au nevoie de fapte nu de vorbe."
"Dupa ce a reprezentat Guvernul timp de aproape patru ani de zile, ca ministru al transporturilor, Basescu se dezice de fostii sai colegi: "Recunosc cu durere in suflet ca am facut parte dintr-un guvern care dispretuieste oamenii si regret ca am fost coleg cu domnul Stoica, care, in calitate de avocat, de jurist, trebuia sa inteleaga toate consecintele aplicarii legislatiei pe care a promovat-o."
Ministrul justitiei Valeriu Stoica spune ca noul primar isi schimba opiniile de la o zi la alta, astfel ca "daca pana ieri" fostul ministrul era "unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai proprietatilor, acum acesta gandeste altfel".
Basescu a refuzat sa spuna de ce i-a pastrat pe toti functionarii directiei juridice, cand tocmai aceasta directie trebuia sa apere drepturile cetatenilor in instanta: "Nu vreau sa va raspund la intrebare", a spus el.
Stoica a spus ca "Basescu a facut inca o data dovada ca este intratabil" si ca se inseala daca crede ca va putea rezolva problemele sociale ale Bucurestilor facand trimitere la el. Stoica a subliniat ca liderul PD gandeste altfel pentru ca ocupa fotoliul de primar.
Conform lui Basescu, evacuarea, fara nici o solutie, a familiilor cu situatie dificila inseamna dispret fata de cetateni. "Ceea ce face legislatia promovata de actuala putere nu este nimic altceva decat dispret fata de om, indiferent care vor fi punctele de vedere ale avocatului Stoica", a spus Basescu.
El vrea sa-i ceara Guvernului sa ia masuri de stopare a "procesului de aruncare in strada" prin restabilirea proprietatii. El doreste ca acela care urmeaza sa fie evacuat sa nu ramana in locuinta. "Justitia, inainte de a fi oarba, trebuie sa fie si omeneasca, pentru ca se adreseaza oamenilor, nu obiectelor", a mai spus Basescu.
Pe de alta parte, ministrul justitiei a mai spus ca, inainte de a fi ales, Basescu aprecia Legea privind restituirea imobilelor nationalizate. Stoica a adaugat ca oamenii au nevoie de fapte nu de vorbe."
Etichete:
Basescu,
imobile,
nationalizate,
proprietati,
Stoica
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

